DECRETUL DUMINICAL A FOST DAT!

Oricât ar vrea biserica romano-catolicä sä-si atribuie paternitatea duminicii ca zi de închinare crestinä aceasta rämâne o „cucerire” a crestinismului primitiv. Surogate precum „transferul solemnitätii Sabatului asupra duminecii” sunt strategii asemanätoare cu acelea de-al „muta” pe Apostolul Petru la Roma, de-al transforma în primul papä al crestinätätii, ori de-a conferi unui om rangul de vicar al Domnului, pentru a-i crea o aureolä glorioasä, infailibilä si apoteoticä. Acestea sunt înselciuni pe care sufletele preacurvare, pustiite de ceea ce înseamnä credinta lui Hristos, s-au arätat dispuse a le accepta.
Când Apostolul Pavel scria despre ¨taina färädelegii” se referea la apostazia care în mod pervers se strecura în Bisericä si pe care el s-a sträduit din räsputeri s-o îndepärteze. O datä cu moarte ultimului Apostol, încä din primul secol de existentä, crestinii au renuntat la Sabat si s-au alipit de duminicä. Multe si variate au fost cäile rätäcirii, dar toate au avut acelasi motiv: avaritia, pofta de bani si dorinta de putere. Comportamentul sectar, izolaționist al evreilor pe de-o parte, repulsia creștinilor fata de ucigașii Domnului, pe cealaltă parte au canalizat încet, încet, refuzul celor din urma, la tot ce avea origine evreiasca. Atragerea unui mare număr de păgâni în interiorul comunitatilor creștine cu bun câștig pentru tagma conducătoare, reducerea esențială a înălțimii ștachetei morale din dorinta de-a ușura intrarea „credincioșilor”, pătrunderea curentelor teozofice ca de exemplu cele cultivate de secta nicolaitilor și prin aceasta alterarea ultimelor valori apostolice, au determinat transformarea bisericii primare intr-un conglomerat de credințe pseudocrestine. Duminica, ziua soarelui a înlocuit Sabatul Domnului iar biserica s-a făcut pägâna in interior și creștinä în aparentä. Când biserica aceasta jumătate eretica, jumătate creștina a crescut si s-a făcut puternicä Constantin, Împăratul roman a găsit cu cale sa o alieze cu Statul și pentru a-i face concesia deplinä a decretat LEGEA DUMINICALA în tot Imperiul în anul 321 dH, ziua a 7, a lunii Martie. De atunci și pânä la sfârșitul zilelor nu va mai exista nici un fel de lege asemănătoare pentru simplul razon ca biserica romano-catolica nu reiterează niciodată o hotărâre a Curiei și nici n-o întărește fiindcă papa este infailibil. Altfel cum s-ar socoti suveranul pontif vicarul lui Dumnezeu?

Nu existä persoanä în lume care sä aibá atâtea titluri ca papa: Sfântul Pärinte, Vicarul lui Hristos, Maximul Preot, Succesorul lui Petru, Episcopul Bisericii Catolice, Patriarhul Universal, Capul Bisericilor, Slujitorul Slujitorilor lui Dumnezeu, Episcopul de Roma, Primatul Italiei, Episcopul Imperiului Roman, Suveranul Statului Vatican, Succesorul Principe al Apostolilor, Maximul Responsabil al Bisericii Universale, Patriarhul Occidentului si încä nouä titluri potrivit Anuario Pontificio. Multe titluri definind aceeasi persoanä: liderul incontestabil al lumii, omul Satanei.

Duminica, ziua întâi a săptămânii a fost preluată de către toate bisericile creștine inclusiv cele protestante, ca zi de cult și închinare. Protestantii n-au dat prea multă importantă originii LEGII DUMINICALE. De ce? Din comoditate și pragmatism, în primul rând. Întotdeauna biserica romano-catolica precum și cea ortodoxa, au fost excelenți parteneri de negoturi și deși s-au urat reciproc teologic s-au prețuit deosebit de mult in afaceri. Bancile protestantilor din Flandra finanțau razboaiele religioase ale papei rege, manufacturile hughenotilor țeseau postavuri fine pentru cardinalii Vaticanului, orfevri valoni, care catolici nu erau, lucrau odoare fine pentru serviciile de cult, lutheranii turnau clopote pentru bisericile catolice din toată Europa și multe alte negoturi înfloritoare cu mult urâtul Vatican. Astăzi, când consideräm acest stat minuscul persoana juridică cea mai bogata din lume, putem afirma cä aprope toată aceasta avere imposibil de calculat, a avut la bazä negotul cu protestantii! Și aceasta fericitä si rodnicä coabitare continua și în zilele noastre. Confirmarea o avem in cartea Apocalipsei 18:11, „Negustorii pämântului o plâng si o jelesc, pentru cä nimeni nu le mai cumpärä marfa:..”
Paradoxal, unul dintre cei mai rentabili parteneri protestanti în afacerile cu Vaticanul este si cel mai aprig dusman declarat al säu: Conferinta Generalä AZS! Acestia au afaceri multimilionare cu companii cu capital majoritar catolic: industria armamentisticä, industria farmaceuticä si industria alimentarä (aceea care comercializeazä numitele produse „gunoi”!). Aceste negoturi profitabile si pentru unii si pentru ceilalti, a fäcut posibilä si apropierea „ideologicä”, adicä aderarea Bisericii AZS la Miscarea Ecumenicä Mondialä. Inclusi aici de mai bine de 25 de ani, desi ne declaräm „sabatarieni” convinsi fäcànd chiar paradä din asta, nu ne-a cerut nimeni pânä acum sä renuntäm la ziua noasträ de închinare, nici nu ne-a prigonit nimeni pentru convingerile noastre religioase, asa cum am fost avertizati în anumite scrieri. Ba mai mult, ca gest de ìncredere, înalti emisari ai Conferintei Generale sunt propusi si alesi în functii importante în diferitele Comisii ale celui mai mare organism „crestin” existent în lume.

Ganoune Diop este emisarul Conferintei Generale AZS, la curtea papei, Responsabil de relatiile ecumenice acest om se bucurä de încrederea nelimitatä a lui Ted Wilson si este prietenul apropiat a multor cardinali din Curia Romanä. Nu este el cel care a vândut Biserica Adventistä Miscärii Ecumenice, dar se pricepe sä facä destul räu unei confesiuni suferinde si probabil muribunde.

Nu existä nici un dubiu cä biserica romano-catolicä nu mai are nimic de crestinism si cä se îndreaptä spre un altfel de gen de credintä numitä New Age, a cärui pärinte si teoretician a fost filozoful iezuit Pierre Teilhard de Chardin, o credintä de origini esoterice, un amalgam de idei teozofice care exclud pe Isus Hristos ca Salvator al omenirii si-l înlocuiesc cu „îngerul de luminä”, Maitreya cel care aduce pacea si întelegerea universalä. Oare degeaba papa Francisco s-a exprimat cä „ajuns la cruce, misiunea Domnului nostru a fracasat” iar cä „Biblia este o carte închisä, depäsitä si care trebuie rescrisä si înlocuitä”!?
New Age, ca religie a Noii Ordini Mondiale, nu fixeazä nici o zi de închinare fiindcä nu are nimic de väzut cu solemnitatea, este opusä oricärui ritual fix, a disciplinei si a ordinii, acceptä totul din „iubire” pentru semeni, ìndeamnä la „pace si tolerantä”, permite totul, este imoralä, sodomitä si satanicä.
Scriptura ne vorbeste despre închinarea fortatä si ne oferä un exemplu în cartea lui Daniel cap. 3, când Nebucadnetar împaratul Babilonului a cerut supusilor strânsi în câmpia Dura sä se prosterneze înaintea unui chip de aur (care probabil îl reprezenta pe el însusi). Nu a impus conditii colaterale. A cerut închinare, recunoastere, ascultare. Nu forme, nu zile anume de adorare, ci doar supunere ìn fata autoritätii (în acest caz, o icoana a chipului împäratului). Scriptura ne vorbește în cartea Apocalipsei, cä a doua fiarä, cea ieșită din pämânt și care are doua coarne, reprezentând SUA fără echivoc, va face o icoanä fiarei dintâi adică papalității și o va face cu puterea coarnelor sale (cea militară și cea financiară), ca orice ființa de pe acest pämânt sä se prosterneze înaintea ei. O icoana, este o reprezentare aproximativa și imaginativă a unei zeități. Se transfera acestei imagini, în cazul acesta unei instituții puterea, autoritatea, infailibilitatea originalului. Nu contează modul de recunoaștere a acestei autorități, poate fi chiar din așternuturi, de exemplu, ci doar recunoașterea și acceptarea. Aceastä icoanä pe care o pregäteste SUA omenirii, este noua inchizitie, un organism represiv care va urmäri si va constrânge la închinare, la supunere si la control pe toti aceia care din pricina slujirii Dumnezeului Adevärat, nu vor avea atentie! semnul fiarei pus pe frunte ori pe mâna dreaptä. Duminica nu este si nu poate fi un semn. Nu. Semnul fiarei trebuie sä poarte înscrisă autoritatea papalitätii, ori dupä cum am väzut, ziua soarelui nu este o „cucerire” catolicä. Pentru aceasta Consiliul Ecleziastic Mondial, poartä un asiduu dialog interconfesional încercând sa impună recunoașterea autoritatii papei ca lider mondial religios și nu numai. Ce interes ar avea Vaticanul sa încerce imposibilul? Sa convingă un miliard și jumătate de musulmani, sa renunțe la rugăciunile lor, la sărbătorile lor, la zilele lor sacre? Pentru a-i face sa se închine duminica? Mai crede cineva astăzi ca are multă importantă pentru Vatican aceasta zi? Ar fi un nonsens. Duminica este in toată lumea civilizata socotită o zi de odihna, de distracție, de relaxare o zi dedicată familiei și poate doar în subsidiar și pentru puțini, una dedicată închinarii. Duminica nu se lucrează in nici o țara din lume. In toate se aplica DECRETUL DUMINICAL de multe secole. Vaticanului le importä nimic daca lumea adorä sau nu pe Dumnezeu. Ei nu mai cred demult în Isus Hristos și în jertfirea Sa. Sunt vânduți Satanei. O spune Scriptura în cartea Apocalipsei Cap. 18:2,3.

Statul Israel este proprietatea familiei Rothschild asa cum aceeasi bancheri sunt cei care controleazä Rezerva Federalä. Sunt „evrei” dupä traditie, nu sunt evrei autentici. Acesti khazari au apärut în Europa în jurul anului 1000 si s-au dedicat cämätäriei, o activitate pe care enoriasii catolici n-o puteau practica. Cum cititul era în acele timpuri o deprindere raspânditä doar între putine persoane, prostimea se orienta dupä semne. De aceea, a apärut Scutul Rosu (Rothschild) cu o stea cu sase colturi în centru ca sä indice tuturor locul de unde puteau lua bani cu împrumut. Aceeasi stea apare pe steagul statului Israel numitä impropriu „Steaua lui David”. Regele David nu a avut niciodatä o astfel de heraldicä. Steaua aceasta aratä exact cui apartine acest teritoriu. Culoarea albasträ este culoarea identificativä a Illuminatilor si vine de la albastrul luceafärului de dimineatä, o strälucire care-l pune „nostalgic” pe Satana. 

Pästrätorii Sabatului sunt stăpânii lumii. Nu sunt evreii autentici, cei care formau anticul popor a lui Dumnezeu, ci sunt niște uzurpatori numiți ashkenazi și sefardi, khazari la origine, inventatorii învätäturilor talmudice, acele scrieri diavolesti care îl batjocoresc pe Domnul slavei. Aceștia sunt cei care conduc din umbrä destinele politico-financiare ale lumii. Ar putea Vaticanul sä le schimbe acestora tradiția? Ziua lor de închinare și de adorare? E posibil? Sigur cä nu! Ar fi o întreprindere inutilä și absurdä.
Marile famillii care dominä destinele lumii, reuniti în secta Illuminatilor sunt evrei khazari ori au aliante solide cu astfel de familii (Rothschild, Rockefeller, Carnegie, DuPont, Astor, Morgan…). Ei sunt interesati ca lumea sä aibä un lider. De aceea sustin papalitatea. Cureaua de transmisie a acestui mecanism sunt iezuitii. Ei controleazä în ascuns orice miscare politico-financiarä mondialä si unesc piesele acestui monstruos angrenaj: Illuminatii, Rezerva Federalä si Marile Burse, Casa Albä, Uniunea Europeanä, ONU, Vatican. Toti împreunä lucreazä pentru realizarea acelui TOT UNIC (Guvernul unic, Banca unicä, Armata unicä, Religia unicä, Liderul unic).
Isus Hristos ne avertizeazä despre venirea unei puternice crize mondiale: „Pentru cä atunci va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost niciodatä de la începutul lumii pânä acum si nici nu va mai fi.” (Matei 24:21) iar în continuare Apocalipsa ne spune cä „nimeni sä nu poatä cumpära sau vinde färä sä aibä semnul acesta, adicä numele fiarei, sau numärul numelui ei.” (Cap.13:17) Marea crizä economicä, necazul cel mare pe care satana îl pregäteste lumii prin intermediul servilor säi va determina ca oamenii sä cearä pentru a subzista marcarea cu semnul fiarei. Ce va fi acesta? Probabil un cip (biocip)  care va contine informatii personale si elemente necesare manipulärii psihice. Vrei sä cumperi, sa lucrezi, sä vinzi, sä träiesti? Trebuie sä-ti faci un implant. Nu mai mare ca un bob de orez. Acest implant te va conduce sä gândesti asa cum vor „ei”. Sä actionezi potrivit impulsurilor electromagnetice primite. Sä-l uiti pe Mântuitorul täu si apropiata lui venire, sä accepti autoritatea unui lider religios mondial care nu va fi crestin, sä slujesti si sä slävesti un „înger de luminä”, sä întelegi cä de fapt Dumnezeu este un tiran si cä sacrificiul Domnului a fost în fond un esec si prin aceasta vei träi si nu vei muri.
Ce vrea Satana prin aceasta? Ca nici un om viu de pe fata pämântului sä nu-l astepte în  picioare pe Domnul Slavei si sä poatä spune cä Dumnezeu, nu este un Dumnezeu al celor vii, ci al mortilor si cä planul Salvärii omului prin Sacrificiul Fiului a fost un total fiasco, motiv suficient pentru propria salvare!

Sediul ONU care este și locul unde se „coace” Guvernul Mondial, este construit pe un teren aparținând familiei Rockefeller. Aici toți liderii mondiali, fie politici, fie religioși vin sa-și aducă omagiile și sa jure lealitate liderului mondial fie direct, fie indirect, prin intermediari. Ted Wilson a asezat stindardul AZS la picioarele Miscarii Ecumenice și ne-a adus la stadiul de supuși ai Vaticanului fără necesitatea unui DECRET DUMINICAL.

Noi adventistii suntem pästrätorii Sabatului și posedäm tot Adevärul și dacă n-ar fi pentru trufia noasträ, scurtimea viziunii și naivitatea misticä ne-am putea socoti niște binecuvântați, dar despre asta Cuvântul Domnului ne povestește o altä istorie, cu totul diferită de a noastra. Am ajuns in starea de-a fi vărsați din „gura” Lui pentru cä sarea noasträ și-a pierdut demult gustul. Nu mai suntem decât o construcție inutilä, plină de rusine o companie sau un holding în serviciul Vaticanului. Domnul a hotărât un semn pentru noi: ne-a dat Sabatele Sale! Sunt mulți și feluriți păstrători ai Sabatului. Oare toți sunt demni de-a se numi purtători ai semnului Dumnezeului cel Viu?

Unii sunt pästrätorii Sabatului tradițional, fie evrei de rădăcinä purä, fie evrei de împrumut cum sunt khazarii, alții sunt evrei mesianici, evrei ortodocsi, unii se fac „evrei” dându-si nume evreiesti…Între creștinii păstrători ai Sabatului, unii sunt adventiști, alții sunt reformiști, mai sunt dintre acei care cred în Sabate lunare și anuale, unii sunt penticostali de sâmbäta si tot felul de habotnici confiscatori ai mântuirii prin vegetarism, repulsie fatä de medicinä, îmbräcäminte, tot felul de cărturari, „prooroci” consacrați vânzători de „viziuni”, prooroci de ocazie, farisei duplicitari… O varietate extinsă de împlinitori ori falsi împlinitori ai poruncii a patra din Decalog. Dar oare  sunt ei adevaratii servi ai Dumnezeului Înalt? Câți dintre aceștia vor face pact cu diavolul și vor primi semnul fiarei? Sfânta Scriptura ne dezvăluie aceasta!
Viziunea bucolicä pe care Ellen White o dä asupra propriei inventii numitä „DECRET DUMINICAL” ne face pe multi adventisti sä credem cä ne-am „îmbogätit” cu o „luminä mai micä asezatä lângä Lumina cea Mare” si care ne conduce de fapt spre nicäieri pentru ca asa cum asezarea lanternei în lumina soarelui frizeazä absurdul asa recomandärile „profetei” pentru zilele imaginarului decret sunt cât se poate de naive si nebiblice. Sunt multe citate care ne îndeamnä la lucrarea misionarä în timpul aplicärii presupusului decret (Märturii T3, p.395), la abtinere de-a lucra în ziua duminicii, profesorii sä-si ducä elevii prin päduri (!) si sä-i învete ce înseamnä salvarea lor, de unde și blestemata inventie a cercetășiei adventiste… Scriptura ne spune cä harul Domnului este dat pe pämânt pentru un timp limitat si cä acest timp se va încheia în timpul marii crize: „Cine este nedrept sä fie nedrept si mai departe; cine este întinat sä se întineze si mai departe; cine este färä prihanä sä träiascä si mai departe färä prihanä. Si cine este sfânt sä se sfinteascä si mai departe!” (Apocalipsa 22:11)
Apoi, asa cum ne-a indicat Mântuitorul, necazul acela va fi atât de mare încât este aproape imposibilä rezistenta. Cum mai poate face un copil a lui Dumnezeu lucrare misionarä si cui sa o mai facă dacă nu mai exista har pentru aceasta? Credeti-mä, în istoria omenirii au fost multe vremuri de strâmtorare, de necaz, de crizä dar niciuna nu va avea intensitatea acesteia din urmä! Din compasiune pentru noi, Dumnezeu va scurta acele vremuri, spune Scriptura. Este imposibil din pricina suferintelor inimaginabile la care sunt supusi cei care nu pot cumpära si nici vinde, sä se mai gândeascä la altceva, decât la propria salvare! Aceste învätärturi care ni se servesc într-un ambalaj idilic sunt departe de realitate asa cum ireal si inecesar este DECRETUL DUMINICAL!
Semnul lui Dumnezeu, Sabatul adevärat pästrat de cätre Fiii lui Dumnezeu este acela care face exceptie de la „vaccinarea” cu semnul care permite existenta în timpul marii crize finale. Lumea va alerga prin biserici, fie sâmbäta, fie duminica si nu va gäsi alinare sufleteascä pentru cä semnul fiarei le räpeste aceastä posibilitate. Inimile li se vor umple de întunerec si de o teamä de moarte. Aceeasi teamä care l-a cuprins pe Cain dupä ce a fost alungat de la fata Domnului, teama care i-a pätruns pe locuitorii pämântului atunci când poarta coräbiei lui Noe s-a închis, teama strecuratä în inima lui Iuda dupä ce l-a dat la moarte pe Domnul, o teamä aproape fizicä, sinonimä cu panica pe care numai Satana o poate da: teama mortii vesnice!
Multi dintre pästrätorii Sabatului de astäzi vor face pactul mortii si vor primi semnul fiarei. Vor avea pregätitä si scuza „salvatoare”! Iar altii veniti din umbra DECRETULUI DUMINICAL, adicä din Babilon, vor accepta semnul lui Dumnezeu, SABATUL ADEVÄRULUI. Ei vor fi RÄMÄSITA adicä cei despre care Apocalipsa scrie: „Aici este räbdarea sfintilor, care päzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus.” (14:12). De aceea fratilor priviti, cititi si întelegeti Scriptura, ca unicul izvor de Adevär si nu mai folositi in viața de credința îndrumările „luminii mici” ca sa nu ajungeți sä fiti considerati orbi, nenorociti, ticalosi si goi…

Palau Solitá i Plegamans (Barcelona)
21/11/2018